Umberto Eco – Limitele interpretării

Editură: Pontica
An: 1996
Număr de pagini: 416
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Madra Alla
Calitate: Bună


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Pentru raționalismul grec, de la Platon la Aristotel și mai departe, a cunoaște înseamnă a cunoaște cu ajutorul cauzei. Chiar și a-l defini pe  Dumnezeu înseamnă a defini o cauză dincolo de care nu mai există nici o altă cauză. Pentru a putea explica lumea prin cauze trebuie elaborată o noțiune de lanț unidirecțional: dacă o mișcare are loc de la A către B, nici o forță din lume nu va putea face ca ea să meargă de la B către A. Pentru a fonda unilinearitatea lanțului cauzal trebuie să fie admise anumite principii: principiul de identitate (A=A), principiul de noncontradicție (imposibil ca ceva să fie A și să nu fie A în același timp) și principiul terțului exclus (ori A e adevărat ori A e fals: tertium non datur). Din aceste principii derivă modul de raționament tipic raționalismului occidental, acel modus ponens: dacă p, atunci q: dar p; atunci q. Aceste principii prevăd, dacă nu recunoașterea unei ordini fixe a lumii, cel puțin un contract social. Raționalismul latin acceptă principiile raționalismului grec, dar le transformă și le îmbogățește în sens juridic și contractual. Norma logică e modus, dar modus-ul este și limită, și deci graniță.

Hannah Arendt – Condiția umană

Editură: Idea Design & Print
An: 2007
Număr de pagini: 271
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Freedom of speech
Calitate: Bună


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

În 1958, Hannah Arendt publica Condiția umană. Impresionantă sinteză de antropologie filosofică ce pune la contribuție instrumente filosofice, de economie, de istoria științelor și a religiilor, cartea ne apare, astăzi, ca o propedeutică a unei filosofii politice ce inspiră toate textele autoarei dar care nu a îmbrăcat forma unui sistem. Într-o luminoasă prefață ce deschide ediția franceză din 1994 a Condiției umane (tradusă în această limbă încă din 1961), Paul Ricœur pune în lumină continuitatea dintre Originile totalitarismului și Condiția umană. Unind coerența ficțiunii (capitularea omului în fața Naturii, în nazism, și în fața Istoriei, în comunism) cu rigoarea organizării, sistemele totalitare, ce vehiculează o concepție a puterii „de negândit” în repere umane, ne pun o întrebare apăsătoare: în ce condiții e posibilă o lume neconcentraţionară? Construind o „antropologie filosofică a durabilului”, opusă veleității totalitare de a schimba natura umană, H. Arendt dezvoltă, între Originile totalitarismului și Condiția umană, o reflecție unitară. Operă de „rezistență” și totodată de „reconstruire” a temeiurilor umanității, Condiția umană răspunde la întrebarea formulată mai sus prin afirmarea acțiunii politice în libertate ca ciment al vieții în comun a oamenilor. „Lumea” politică modernă, apărută odată cu primele explozii atomice într-o epocă contemporană născută la sfârșitul secolului al XIX-lea, consecutiv epocii moderne (secolele XVII-XIX), pune în mod acut problema potențialului de violență prin care războaiele, fenomen odinioară marginal, nu mai apar ca o „continuare a politicii cu alte mijloace” ci ca o instaurare originară a violenței ca sursă a acțiunii politice. Descrisă cu brio în studiul „Despre violență” din 1970 (2), răsturnarea raportului dintre politică și război, dintre putere și violență, în care ideologia progresului și dezvoltarea tehnologică joacă un rol esențial, pune în termeni noi problema acțiunii în istorie și a libertății umane.

Raymond Trousson – Istoria gândirii libere

Editură: Polirom
An: 1997
Număr de pagini: 250
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: SDR
Calitate: Excelentă


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: 
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Uneori violente, miturile grecești sunt totuși mai puțin înspăimântătoare decât altele, de exemplu cele sumero-babiloniene, și chiar se îmblânzesc trecând în opere literare. Poporul crede în existenta unei justiții divine ce se opune exceselor și crimelor, crede în zei moderatori. De la o cetate la alta, ei rămân aceiași și, atunci când intră în contact cu alte culte, grecii se arată toleranți, căci ei consideră o nelegiuire ofensa adusă credinței altora. Din acest univers sacru în care zeii sunt principii explicative, avea să-și facă apariția, cu încetul, o gândire mai mult sau mai puțin științifică, dar în orice caz raționalistă și individualistă, dornică să elucideze fenomenele pe căi firești. Alături de interpretarea mitică iese la lumină o nouă episteme interesată de legile și de principiile generale ce ordonează realitatea. Mythos-ul, lipsit de capacitate demonstrativă, este înlocuit de logos, raționamentul care comportă, pentru auditor, necesitatea de a emite o judecată critică și de a adera în mod conștient la un sistem.

Emil Cioran – Mărturisiri și anateme

Editură: Humanitas
An: 2003
Număr de pagini: 170
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Immanuel
Calitate: Excelentă


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Sunt fericit doar când mă gândesc la renunțare și mă pregătesc pentru ea. Restul e amărăciune și zbucium. Să renunți nu-i lucru ușor. Totuși, ajunge să aspiri la renunțare ca să te simți deja mai împăcat. Să aspiri la ea? Până și simplul fapt de-a te gândi la ea îți dă iluzia că ești altul, iar această iluzie este o victorie, cea mai măgulitoare, dar și cea mai amăgitoare.” (E.M. Cioran)

Gheorghe Enescu – Tratat de logică

Editură: Lider
An: 1997
Număr de pagini: 349
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Freedom of speech
Calitate: Medie


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Lucrarea de față este un tratat de logică intuitiv-descriptivă. Ea cuprinde atât așa-numita „logică tradițională”, cât și elemente intuitiv expuse de logică simbolică. Introducerea elementelor de logică simbolică ne-a silit să urmărim geneza acestei logici pornind de la logica așa cum se desfășoară ea în limbajul natural. De altfel, legătura cu limbajul natural se vede atât din formulări, cât și din strădania de a apropia logica de modul în care noi gândim în acest limbaj. Unele paragrafe au fost dezvoltate în mod original în această direcție. Lucrarea cuprinde și teme care nu sunt cuprinse în manualele existente și adoptă o atitudine critică față de modul în care au fost abordate altele. Scopul expunerii n-a fost dezvoltarea „logicii în sine”, ci formarea gândirii corecte, gândire conceptuală, nu pur formalizată (calculatoristă).

Valentin Mureșan (coord.) – Legea morală la Kant

Editură: Editura Universității din București
An: 2009
Număr de pagini: 131
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Immanuel
Calitate: Excelentă


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Volumul de față este un caiet de seminar util studenților dornici să înțeleagă filosofia morală a lui Immanuel Kant (1724-1804). Textele traduse reprezintă comentarii la opera de filosofie practică a celui ce e considerat cel mai mare filosof modern, în principal la Întemeierea metafizicii moravurilor.  În mod firesc, studiul acestor texte trebuie să se facă în paralel sau după lectura lucrării lui Kant, nu în locul ei. Deși autorii comentariilor sunt cunoscuți exegeți ai operei kantiene, nivelul de sofisticare al textelor e potrivit capacității de înțelegere a unui debutant în studiul lui Kant. Succintul comentariu a lui H. Paton, un celebru profesor de la Oxford, urmează fidel firul textului Întemeierii, de la început până la sfârșit, fiind un ajutor indispensabil pentru lămurirea celui ce buchisește pentru prima oară complicatul text kantian. Studiul lui R. Norman, extrem de folosit de studenții din universitățile occidentale, parcurge de asemenea textul Întemeierii oferind multe  abordări personale. Trebuie spus că lucrarea lui Kant s-a bucurat și se bucură de o mulțime de interpretări diferite, chiar divergente. Fragmentul tradus din cartea lui R. B. Louden, Etica impură a lui Kant, se referă la latura empirică a sistemului eticii kantiene, relativ ignorată de Kant însuși, dar și de comentatori, concentrați aproape exclusiv pe studierea eticii sale „pure” (a priori). Dar nu putem avea decât o concepție deformată despre etica lui Kant dacă ignorăm etica sa empirică sau aplicată. Refacerea întregului tablou e intenția lui Louden. Textul lui T. Hill jr. este o încercare provocatoare și foarte clar scrisă de a aplica aparatul conceptual al eticii kantiene (schițat la începutul studiului) la un caz concret – terorismul. Dacă e moral să sacrificăm persoane nevinovate pentru a lichida un atac terorist – iată o întrebare la care încearcă să răspundă autorul prin prisma eticii kantiene.

Newton da Costa – Logici clasice și neclasice

Editură: Editura Tehnică
An: 2004
Număr de pagini: 325
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Nu
Sursă: Freedom of speech
Calitate: Excelentă


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Când am început să lucrez la logica paraconsistentă, acum mai bine de cincizeci de ani, am fost interesat, în principal, de teme filosofice și teoretice – natura dialecticii, semnificația paradoxurilor teoriei mulțimilor cum ar fi paradoxul lui Cantor, de exemplu, paradoxul lui Russell, Burali-Forti și multe altele. Am devenit, prin urmare, tot mai preocupat de problemele logicii, în special de problema negației în diferitele ei contexte clasice și neclasice, ca și de structura internă a logicii în general. Am fost convins că existența logicii paraconsistente, ca și a logicilor neclasice în variatele lor forme, va necesita o schimbare în concepția filosofică standard asupra logicii (și matematicii). Lucrarea de față este o încercare de-a răspunde acestei cerințe și exprimă astăzi concepția mea asupra subiectului. Există, totuși, un lucru care nu este luat în considerare în carte și care, pot să spun, mi-a produs acum câțiva ani o mare surpriză: logica paraconsistentă a pornit de la analize teoretice și abstracte, dar s-a dovedit a avea o foarte largă aplicabilitate, mai ales în tehnologie: robotică, sisteme expert, inteligență artificială, controlul traficului aerian și urban, medicină, drept, economie, inginerie și programare. Aceasta arată relevanța din punct de vedere practic a logicii în general și a logicii paraconsistente în special.