Friedrich Nietzsche – Opere complete, vol. 6

Editură: Hestia
An: 2005
Număr de pagini: 345
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Freedom of speech
Calitate: Excelentă


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Admițând că adevărul este o femeie -, cum adică? nu-i fondată oare suspiciunea că toți filozofii, în cazul că erau dogmatici, nu prea se pricepeau la femei? că înfiorătoarea seriozitate, insolența stângace cu care de obicei se-ndreptau până acum către adevăr constituiau niște mijloace nediplomatice și indecente tocmai pentru a-și cuceri o femeie? Sigur este că el nu s-a lăsat cucerit: – și orice fel de dogmatică se ține azi mâhnită și fără curaj pe picioare. Dacă se mai ține, în general, pe picioare! Căci există zeflemitori care susțin că a căzut, că orice dogmatică zace la pământ, mai mult, că orice dogmatică trage să moară. Serios vorbind, există temeiuri convingătoare să sperăm că orice dogmatizare în filozofie, oricât de solemn, de definitiv și de categoric s-ar fi manifestat, poate că n-a fost decât o nobilă copilărie și treabă de ageamiu; și, poate, este foarte aproape vremea în care se va-nţelege iar și iar ceea ce a fost, de fapt, suficient spre a furniza piatra de temelie pentru asemenea construcții de filozofi, sublime și absolute, pe care dogmaticii le-au înălțat până în prezent, – un eres popular oarecare din vremea imemorială (ca superstiția sufletului care, în chip de superstiție a subiectului și a eu-lui , n-a încetat nici astăzi să provoace scandal), poate un joc de cuvinte oarecare, o tentație din partea gramaticii sau o temerară generalizare de fapte foarte restrânse, foarte personale, foarte omenesc-prea omenești. Filozofia dogmaticilor e de sperat că nu era decât o promisiune peste milenii: așa cum era, într-o vreme și mai de demult, astrologia, în al cărei serviciu s-au consumat poate mai multe eforturi, bani, ingeniozitate, răbdare decât până acum pentru vreo știință veritabilă: – îi datorăm ei și pretențiilor ei „supraterestre” din Asia și Egipt marele stil în arhitectură. Se pare că toate lucrurile mari, ca să i se înscrie omenirii în inimă cu niște cerințe veșnice, trebuie să cutreiere pământul mai întâi în chip de pocitanii ieșite din comun și înfricoșătoare: o astfel de pocitanie a fost filozofia dogmatică, de pildă, doctrina Vedanta în Asia, platonismul în Europa. Să nu fim ingrați față de ea, cu toate că trebuie recunoscut că până acum cea mai rea, cea mai persistentă și periculoasă dintre toate erorile a fost o eroare de dogmatici, anume invenția spiritului pur și a binelui în sine datorată lui Platon.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *