Ionel Narița – Analiza logică

Editură: Delabistra
An: 1997
Număr de pagini: 125
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Anonim
Calitate: Bună


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX constituie localizarea în timp a unei profunde „revoluții științifice”, dacă adoptăm terminologia lui Kuhn, ale cărei consecințe se întind până la zilele noastre. Între domeniile care au fost cuprinse de suflul schimbării s-a numărat și logica, realizându-se saltul de la „paradigma” tradițională la cea simbolică. Lucrarea care marchează actul de naștere a logicii simbolice este Begriffschrift (1879) și aparține matematicianului, logicianului și filosofului german G. Frege, considerat, pe bună dreptate un nou Aristotel, deoarece, de la gânditorul antic, logica nu a suferit o transformare atât de importantă. Denumirea de „logică matematică” este improprie pentru logica simbolică deoarece aceasta din urmă este mai mult decât o simplă aplicare a metodelor matematicii la studiul logicii. Metode matematice au fost folosite încă de la Leibniz și mai târziu de G. Boole dar în cadrele logicii tradiționale. În cazul lui Frege nu poate fi vorba de matematizare a logicii, odată ce el urmărește o „logicizare a matematicii”. Dintre cele două discipline, logica are avantajul că se sprijină pe principiile logicii care nu sunt respinse prin nici un efort al imaginației, pe când matematica nu poate invoca alte principii, specifice, în sprijinul ei. Singura modalitate de fundamentare a matematicii este, în opinia lui Frege, reducerea ei la logică, dovedirea faptului că principiile logicii sunt suficiente pentru a obține întreaga matematică. Deoarece există demonstrații că diferitele ramuri ale matematicii sunt reductibile la aritmetică, întemeierea matematicii înseamnă întemeierea aritmeticii, sau scufundarea aritmeticii în logică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *