Frithjof Schuon – Despre unitatea transcendentă a religiilor

Editură: Humanitas
An: 1994
Număr de pagini: 183
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Anonim
Calitate: Medie


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: —
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Considerațiile acestei cărți decurg dintr-o doctrină care nu este deloc filozofică, ci pur metafizică – o distincție nelegitimă, poate, în ochii celor ce obișnuiesc să înglobeze metafizica în filozofie; dar, dacă asimilarea aceasta e deja prezentă la Aristotel și la continuatorii săi scolastici, ea dovedește tocmai faptul că orice filozofie are limitări care, chiar în cazuri le cele mai fericite, precum sunt cele invocate, exclud o apreciere perfect adecvată a metafizicii; în realitate, metafizica are un caracter transcendent și el îi conferă independență față de gândirea pur omenească, oricare ar fi aceasta. Pentru a defini cum trebuie deosebirea dintre cele două moduri de gândire, vom spune că filozofia decurge din rațiune, facultate pur individuală, în vreme ce metafizica ține exclusiv de Intelect; acesta din urmă este definit astfel de Meister Eckhart, în deplină cunoștință de cauză: „Există în suflet ceva increat și de necreat (increatus et increabilis); dacă sufletul întreg ar fi astfel, el ar fi increat și de necreat; iar acest ceva este Intelectul. Ezoterismul musulman oferă o definiție analoagă, mai concisă însă și mai bogată ca valoare simbolică: „Sufistul (omul identificat cu Intelectul) nu este creat.” Cunoașterea pur intelectuală depășește, prin definiție, individul; ea este deci de esență supra-individuală, universală sau divină iar sursa ei este Inteligența pură, adică directă și non-discursivă; prin urmare, se înțelege de la sine că această cunoaștere merge nu numai infinit mai departe decât raționamentul, dar mai departe chiar decât credința, în sensul obișnuit al termenului; altfel spus, cunoașterea intelectuală depășește până și punctul de vedere specific religios, punct de vedere incomparabil superior, totuși, celui filozofic căci, asemeni cunoașterii metafizice, emană de la Dumnezeu și nu de la om; dar, în vreme ce metafizica decurge integral din intuiția intelectuală, religia pleacă de la revelație; aceasta este Cuvântul lui Dumnezeu atunci când El se adresează creaturilor Sale, în timp ce intuiția intelectuală e o participare directă și activă la Cunoașterea divină, iar nu o participare indirectă și pasivă cum este credința.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *