Emil Cioran – Istorie și utopie

Editură: Humanitas
An: 1992
Număr de pagini: 163
OCR: Da
Bookmarks: Nu
Copertă: Da
Sursă: Anonim
Calitate: Bună


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: 
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Neîndoielnic, îi urăsc din ce în ce mai puțin pe foștii mei stăpâni. Dacă mă gândesc bine, ei au fost mereu, chiar și în epoca lor de glorie, singuri în mijlocul Europei, izolați în mândria și regretele lor, fără afinități profunde cu alte popoare. După câteva incursii în Occident, unde-au putut să-și desfășoare și să-și risipească sălbăticia originară, s-au retras, cuceritori degenerați în sedentari, pe malurile Dunării, unde aveau să cânte, să se tânguie și să-și tocească instinctele. Există la acești huni rafinați o melancolie înnăscută în cruzimea refulată, și care nu-și găsește nicăieri echivalent: ai spune că e sângele ce ar începe să viseze la el însuși. Și care, la urmă, s-ar preschimba în melodie. Rămași aproape de esența lor deși sunt atinși, chiar marcați, de civilizație, conștienți că provin dintr-o hoardă nepereche, pătrunși de un orgoliu în același timp profund și teatral, ce le dă un aer mai mult romantic decât tragic, ei nu puteau rata misiunea ce le revenea în lumea modernă: aceea de a reabilita șovinismul, impunându-l cu destul fast și suficientă fatalitate pentru a-l face pitoresc în ochii observatorului dezabuzat. Sunt cu atât mi înclinat să le recunosc meritul, cu cât prin el mi-a fost dat să îndur cea mai cumplită umilință: aceea de-a te naște slugă; tot lor le datorez acele „chinuri le rușinii”, cel mai greu de îndurat între toate, după spusele unui moralist.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *