Karl Marx, Friedrich Engels – Opere, vol. 6

Editură:  Editura Politică
An: 1959
Număr de pagini: 792
OCR: Da
Bookmarks: Nu
Copertă: Da
Sursă: Digibuc
Calitate: Bună


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: 
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Nu o dată am arătat cum visele trandafirii apărute după revoluțiile din februarie și martie, ca, de pildă, visele despre înfrățirea generală a popoarelor, republica federativă europeană și pacea veșnică, nu făceau în fond altceva decât să camufleze dezorientarea fără margini și indolența purtătorilor de cuvânt de atunci. Ei nu vedeau sau nu voiau să vadă ce anume trebuia să se facă pentru a salvgarda revoluția; nu puteau sau nu voiau să ia nici un fel de măsuri într-adevăr revoluționare; mărginirea unora și uneltirile contrarevoluționare ale celorlalți au făcut ca poporul să se aleagă doar cu fraze sentimentale în loc de fapte revoluționare. Lamartine, acest ticălos plin de emfază, era eroul clasic al acestei epoci, în care sub flori poetice și artificii retorice se ascundea trădarea cauzei poporului. Popoarele care au înfăptuit revoluția știu cit de scump au trebuit să plătească faptul că, în naivitatea lor, au dat atunci crezare vorbelor mari și asigurărilor grandilocvente. În locul salvgardării revoluției, pretutindeni Camere reacționare care unelteau împotriva revoluției; în locul transpunerii în fapt a făgăduielilor făcute pe baricade, contrarevoluțiile de la Neapole, Paris, Viena, Berlin, căderea orașului Milano, războiul împotriva Ungariei; în locul înfrățirii popoarelor, reînnoirea Sfintei alianțe pe o bază mai largă sub auspiciile Angliei și Rusiei. Și aceiași oameni care încă în aprilie și mai salutau cu entuziasm frazele grandilocvente ale epocii roșesc acum numai la gândul că s-au putut lăsa atunci înșelați de niște imbecili și ticăloși. Experiența dureroasă ne-a învățat că „înfrățirea popoarelor din Europa” nu se realizează cu simple fraze și dorințe pioase, ci numai prin revoluții radicale și lupte sângeroase; că nu este vorba de înfrățirea tuturor popoarelor europene sub un singur steag republican, ci de o alianță a popoarelor revoluționare împotriva celor contrarevoluționare, alianță care nu se înfăptuiește pe hârtie, ci pe câmpul de luptă. Această experiență amară, dar necesară, a făcut ca în întreaga Europă apuseană frazele lamartiniene să-și piardă tot creditul de care se bucurau. În Europa răsăriteană, dimpotrivă, mai există fracțiuni, chipurile democratice, revoluționare, care nu contenesc să se facă ecoul acestor fraze și sentimentalisme și să predice evanghelia înfrățirii popoarelor europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *