Ernst Cassirer – Filosofia Luminilor

Editură: Paralela 45
An: 2007
Număr de pagini: 162
OCR: Da
Bookmarks: Da
Copertă: Da
Sursă: Immanuel
Calitate: Excelentă


Link 1: Aici
Link 2: 
Link alternativ DjVu: Aici
Link versiune Epub/Mobi: 

 

Și în cazul lui Leibniz, pentru stabilitatea naturii, pentru armonia dintre planul ideal și cel real, pentru coincidența dintre stările de fapt și adevărurile eterne, nu există nici o altă dovadă hotărâtoare decât întoarcerea la unitatea celui mai înalt principiu, din care provine atât lumea sensibilă cât și lumea inteligibilă. Pentru a argumenta faptul că principiile de bază ale analizei infinitului se aplică fără nici o restricție naturii, că principiul continuității nu deține doar o semnificație abstract-matematică, ci și una concret-fizică, Leibniz pornește de la faptul că legile realului nu pot să se abată de la legile pur ideale ale matematicii și ale logicii: „astfel este totul guvernat prin rațiune căci altfel n-ar fi posibilă nici știință, nici regulă, ceea ce nu ar fi deloc în conformitate cu natura principiului suveran.” Nu cumva această argumentare conține un cerc vicios evident? Ne este permis ca, pornind de la constanța empirică pe care se parc că ne-o oferă natura, să deducem unitatea absolută și imuabilitatea lui Dumnezeu – ne este permis să o folosim pe aceasta din urmă pentru a afirma o constanță perfectă, o închidere completă a ordinii naturii? Nu încălcăm primele și cele mai simple principii ale logicii și nu ne fuge pământul de sub picioare dacă raționăm astfel, dacă sprijinim toată certitudinea judecăților și concluziilor noastre empirice pe o presupoziție metafizică, mult mai problematică decât această certitudine? În acest punct, gândirea noastră se află în fața unei decizii, a unei sarcini dificile și este împovărată cu o mare răspundere, mult mai mare decât orice întrebare legată de conținutul filosofiei naturii. Aici nu este vorba despre conținutul naturii, ci despre conceptul ei; nu despre rezultatele experienței, ci despre forma lor. Eliberarea științei naturii de orice stăpânire și tutelă a teologiei îi putea apărea filosofiei din perioada Iluminismului ca fiind o sarcină relativ simplă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *